Sarlota siropoasa cu fructe de padure

 Intr-o seara am asteptat musafiri la un pahar de vorba si ceva dulce, evident. Aveam de ceva vreme in minte un tiramisu dulce-acrisor, cu un mascarpone cremos si fructe fragede, insa pe cand sa ma apuc, am dat peste o branza amara si o mare deziluzie in cutie albastra. Cum nu puteam astepta oaspetii cu farfuria goala, am trecut rapid la treaba, inlocuind crema pufoasa de mascarpone cu o sarlota acrisoara cu parfum de fructe de padure si piscoturi extrem de siropoase. Desertul a fost foarte rapid, in frigider nici nu a stat atat de mult pe cat m-as fi asteptat, a fost unul usor si delicat, cu siguranta unul ce-l vom repeta vara asta.

Pentru o tava de sarlota:

400 g piscoturi
Sirop:
2 cani apa
5 linguri zahar
4 linguri Limoncello (lichior de lamaie sau triplu sec, daca vreti un pic de aroma de portocale)
Sarlota:
1 lapte batut mare (400 ml)
100 ml lapte fierbinte, nu fiert
6 foi gelatina
3-4 linguri zahar
2 pliculete zahar vanilat
200 g afine
200 g strugurasi
200 ml frisca
Coaja de la o limeta

1. Punem pentru inceput foile de gelatina la inmuiat in apa rece, 5 minute. Le scurgem apoi si le dizolvam cu o furculita in lapte fierbinte.
2. Cand laptele cu gelatina ajunge aproape la temperatura camerei, il amestecam in laptele batut, impreuna cu fructele, vanilia, zaharul si coaja de limeta. Dam totul la frigider pana batem frisca. Inglobam apoi amestecul in frisca batuta si mai tinem cam 10 minute la frigider.
3. Intre timp, pregatim siropul pentru imbibat piscoturile si o tava pentru montat sarlota.
4. Scufundam pe rand piscoturile in sirop, le scurgem, apoi le aranjam frumos in tava. Peste primul strat, venim cu jumatate din cantitatea de spuma. Continuam cu restul de piscoturi, asezand apoi un ultim strat de sarlota aromata. Dam totul la frigider, si cam dupa o ora, savuram sarlota cu fructe de padure langa un pahar de vorba si doi prieteni dragi…

Crema de branza cu verdeata

Asta va fi o semipostare, ca o pauza binevenita intre foile fara sfarsit ce mi-au acoperit iar masa. Trist dar adevarat, cica mai si invatam si facem proiecte ce nu vor fi niciodata citite. Mi-am retezat ceapa din gradina mea de pe balcon si mi-am facut niste felii dumnezeiesti (ca cica tin disociata si sunt la zi de lactate). Norisori pufosi ca in reclame au stat pe painica mea. Pana si Cristi a mai cerut o felie, lucru ce m-a cam speriat, el fiind un dusman declarat al cremelor de branza. 

200 g branza feta

2 linguri crema de unt

piper

1 lingura buna de chives tocate marunt

sare nu, ca are branza suficienta

Dupa ce amestecati toate astea cu o furculita, trebuie sa va uitati bine la castronul cu branza, ca imaginea se va evapora vazand cu ochii... Pe maine!

Supa de rosii 2 - ca la mama (mea) acasa

Anul trecut pe vremea asta pregateam o supa de rosii care mie imi place tare mult. Ii spuneam No.1 pentru ca era gatita printr-o metoda mai rapida, cu fidea. Am spus atunci ca o sa dezvalui si metoda a doua a mamei mele, la fel de delicioasa, cu mici modificari. De data asta punem orez si zdrente de ou sa ii dea consistenta, plus ii facem si un strop de ingrosala. E la fel de dulce ca si prima supica si sincer eu nu pot sa ma decid pentru care metoda as opta mai des. Sunt la fel de gustoase ambele asa ca azi postam si metoda No.2. Pentru 4-6 portii aveti nevoie de:

3 morcovi
1.5 l apa
500 ml bulion
4 linguri zahar (in functie de bulion)
Sare dupa gust
1/3 cana orez
1 ou
1 lingura faina
2 linguri ulei
1 lingurita boia

1. Curatam si radem morcovii, apoi ii punem la fiert direct in apa clocotita, cam 15 minute bune.
2. Aducem bulionul, apoi condimentam supa cu zahar si putina sare. Punem si orezul si fierbem cam 10 minute, sa fie aproape facut cel din urma.
3. Inainte ca orezul si morcovii sa fie fierti, facem putin rantas: prajim maxim un minut putina faina cu boia in ulei de floarea soarelui, stingem cu o cana de apa rece si adaugam compozitia in supa. Mai trebuie acum sa fiarba cam 5 minute.
4. Dupa ce supa a fiert cu ingrosala cateva minute, batem un ou intreg si il adaugam in fir subtire direct in supa, amestecand cu o furculita, sa avem si zdrente de ou. In 2-3 minute supa e gata, numai buna de pus pe masa sa ne incalzeasca la vreme racoroasa! Multa pofta!

Sunshine cu morcovi si portocale

La mine ploua. E rece, umed si innorat. Trebuie adus cumva soarele inapoi, ca vremea asta ma incuie in casa, fara scuze vis-a-vis de proiecte, teme si inceput deprimant de sesiune. Cum perioada urmatoare imi solicita vitaminele la maximum, am gasit o metoda grozava de a scoate depresia si leneveala din noi. Va propun un suc de fructe plin de culoare si aroma, fara alcool de data asta, nu de alta dar contabilitatea manageriala cica se studiaza musai cu mintea limpede :(. Asadar, uite o surpriza revigoranta cu savoare de ghimbir, numai buna sa aduca o raza de soare in bucataria de duminica.

Am obtinut aproape un litru din urmatoarele:

6 portocale zemoase de la frigider

800 g morcovi

1/2 limeta

1 lingura miere

un praf de ghimbir in fiecare pahar

1. Spalam si curatam morcovii, apoi ii aruncam ii stoarcem de suc cu un aparat zgomotos, sa stie si vecinii ca facem fresh.

2. Stoarcem si portocalele si jumatatea de limeta, mai silentios ori ba, fiecare dupa putere ori dotare.

3. Amestecam sucurile, adaugam mierea si amestecam pana se dizolva. Strecuram bautura in pahare decorate vesel, apoi presaram un praf de ghimbir in fiecare pahar. A iesit soarele?

66. Cottage Pie

Prin Marea Britanie culinara inca nu am trecut. De ce? Pai pentru ca la capitolul carne ar cam trebui sa gatesc miel si oaie, ori nu e cazul, la cat sunt de prietena cu cei doi. In schimb vita mi-a captat atentia, la fel si multitudinea de legume folosite de ei, ca sa nu mai zic de grozaviile de deserturi pe care le prepara. In general, tot ce stiam pana mai ieri despre bucataria britanica a fost painea cu unt si castraveti, gustarile tipice din romanele siropoase de epoca ce mi-au umplut adolescenta. Evident ca bucataria lor nu se rezuma la cea a lui Jane ori Elisabeth, mai ales de cand cu proaspatul Jamie. De pe taramul umbrelelor am incercat ceva traditional satios si gustos, o masa pe cinste si pot spune cea mai gustoasa farfurie uratica (dupa gulas) din cate am gatit pana acum. Proaspata, mancarea mi s-a cam dezintegrat in farfurie, iar a doua zi, incalzita la microunde nu mai avea ca si aspect prea mult haz. In schimb e buna de rupe normele! Daca va pregatiti de oaspeti, ar cam trebui sa o exersati daca vreti sa iasa perfect la capitolul aspect. In schimb daca aveti chef de o mancare adevarata, nu ezitati sa o incercati. Secretul e sa faceti un piure numai cu unt. Eu am fost sabotata cu un piure cu lapte si mai putin unt iar faptasul a spalat vasele drept pedeapsa. 

Despre mancare pot sa va spun urmatoarele: are o gramada de secole la activ. Foloseste legume, carne si lactate, cam tot ce se gaseste intr-o gospodarie, ca de aia ii si zice cottage pie. La inceput se facea din orice fel de carne ramasa, amestecata. Acum insa se face urmatoarea diferentiere: daca folosim miel ori oaie, ii spune Shepherd’s Pie, placinta ciobanului. Insa daca se foloseste doar vita sau amestec de vita cu porc, devine Cottage Pie. Legumele sunt felurite, variante aveti deci la dispozitie cate va fac pofta. Sosul e principalul: trebuie sa fie unul consistent, nu foarte lichid. Mie asta mi-a iesit grozav. Insa la fel trebuie sa fie si piureul de cartofi. Trebuie sa fie unul cu tinuta. Tot ce pot sa va sfatuiesc, e sa incercati mancarea. E delicioasa, chiar daca portionata fierbinte, proaspat scoasa din cuptor, se va lasa in farfurie mai mult decat necesar. Multa pofta va doresc!

Ingrediente pentru 6 portii:

250 g carne tocata de porc
250 g carne tocata de vita
1 ceapa mare alba
2 morcovi
1 pastarnac
1 cana mazare
1 cana bulion
1 lingura buna de faina
Piper si sare
1 foaie dafin
Un praf cimbru
2-3 linguri ulei
4 cartofi
½ pachet unt

1. Pentru inceput, tocam marunt ceapa si dam pe razatoarea mare morcovii si pastarnacul. Punem toate astea la calit in putin ulei, cam 10 minute, pana se inmoaie bine toate legumele.
2. Adaugam carnea tocata cand legumele se inmoaie si o prajim cam 15 minute, pana isi schimba bine culoarea.
3. Pudram tocana cu faina, o prajim putin, apoi adaugam mazarea si bulionul, sare si piper plus o foaie de dafin si restul de mirodenii. Fierbem sosul cam 30 de minute pana e facuta carnea, amestecand des, sa nu se prinda, ca doar are faina si se va ingrosa.
4. Intre timp fierbem patru cartofi mari in apa cu sare, fara coaja, dupa care pregatim un piure cu unt, simplu si cremos, insa ferm.
5. Incalzim cuptorul si montam tarta intr-un vas termorezistent: intindem sosul consistent in tava, apoi ii punem plapuma de piure de cartofi. Stropim cottage pie-ul cu putin unt topit si dam totul la cuptor cam 25-30 de minute, pana se rumeneste usor. Va fi o bunatate, mai ales cu un vin rece langa… multa pofta va doresc!

Salata de rosii… mai altfel

Sezonul salatelor e complet instalat. Cel putin al celor proaspete, mai de pe la noi. Asta a fost un mic dejun rapid pentru mine si care evident poate avea parte de o multime de imbunatatiri. Cum ar fi o felie de telemea?... Ori vocea lui Stefan Stan la radio in drum spre serviciu :D? Asta ca o paranteza la micul dejun, nimic mai mult. Pe langa o coloristica vesela si care inspira un dulceag “buna dimineata!”, salata asta aduce vitamine si proteine (sa nu imi ziceti de colesterol, ca ma supar!) numai bune pentru un inceput de zi delicios. Nu va trebuie decat putine chestii ce sunt sigura - deja le aveti cu siguranta in bucatarie:

2-3 rosii
1 ou fiert moale, 3-4 minute
Sare, piper, menta
Ulei de masline
1-2 lingurite otet balsamic

1. Spalam si taiem rosiile felii ori cubulete.
2. Fierbem un ou moale, cam 4 minute, il spargem si scoatem cu o lingurita din coaja, direct peste rosii.
3. Condimentam salata cu restul ingredientelor, punem o felie de paine neagra la prajit si ne pregatim pentru o noua zi solicitanta!

Chocolate Martini

In sfarsit o revelatie! In ciuda celor care NU AU BIFAT in agenda ultima intalnire de pe Vlaicu, iata ce a facut deliciul "florilor" adunate in sufrageria noastra! Nu ma laud cu ideea, insa la partea cu shake-it hard trebuie sa recunosc ca mi-am aflat si sportul preferat! Ca sa nu se mai zica despre mine ca nu fac suficienta miscare, dovada e aici in imagini... indirecte ce-i drept, insa delicios de lipicioase!

Pentru un martini de fete:

50 ml vodka

75 ml lichior de ciocolata

3-4 cuburi de gheata

sos de ciocolata

putina frisca lichida

Punem in shaker gheata si alcoolul, plus un strop de frisca lichida, cat sa facem bautura mai atragatoare :). Scuturam cu pofta, apoi turnam cel mai pacatos martini intr-un pahar incitat cu sos de ciocolata. Nu cred ca mai putem sa cerem altceva... Poate inca un pahar!

65. Salame de chocolate - Portugal

Bom dia! Ori buna dimineata, cum se zice pe la noi! Portugalia o stiu doar de prin carti ori brosurile agentiilor de turism si sincer incep sa ma reorientez incet, incet spre un concediu in care sa intreb “Fala Ingles?”.

Pe langa insulele sale, Madeira si Azore, eu zic ca si coasta peninsulei e adorabila. Cu un comert bazat in trecut pe schimbul de mirodenii e si normal ca bucataria portugheza sa fie una plina de arome si surprize: influente indiene si africane se intretaie in retete pe baza de peste (ca doar au peste 1700 de km de tarm), fructe de mare dar si carne de porc. De la Sopa de pedra (supa de piatra) ce evident nu contine pietre ci fasole, carnati si legume, pana la bacalhau (codul sarat), bucataria asta e pentru toata lumea. E una din cele mai variate din Europa si mai ales plina de arome si condimente care mai de care mai interesante. Are ceva din aromele tipice litoralului, curry-ul indian dar si influente africane, printr-un fel de mancare numit cataplana, sora indepartata a tajine-ului marocan. In materie de dulciuri, portughezii pretind ca au vreo 200 doar ale lor, insa ca buni pescari, mai au o pretentie: aceea de a avea o reteta cu peste, cod mai precis, pentru fiecare zi a anului :). La dulciuri, ca sa revin, concurenta a pornit in trecut intre maicutele din manastiri, fiecare primind sute de galbenusuri pentru a aduce la masa deserturi speciale, asta de la ouale folosite in vinificatie.

Eu am facut un desert de la ei si de la noi, insa in stilul portughez. Unul simplu care nu imi va face prea multa cinste dupa ce am vorbit aici de mancarea adevarata, gen peste ori caltabosi cu sange pentru ciorbe. Chiar si asa, varianta asta de salam de ciocolata (ori biscuiti cum ii spunem noi, si chiar italienii) a fost foarte gustoasa. Secretul insa e sa il lasati mai multe ore la frigider. Eu l-am taiat dupa 3-4 ore si asta se vede in poze. Lasat peste noapte a fost foarte diferit. Neted, mult mai fin si chiar gustul de cacao mai intens. Asa ca, va recomand bucataria portugheza si promit sa incerc pe viitor nu chiar bacalhau, felul lor national, insa una din multele lor retete cu cod.

Pentru 2 rude potrivite de salam de ciocolata aveti nevoie de:

150 ml lapte
150 g unt
200 g zahar
2 pliculete zahar vanilat
5 linguri cacao
300 g biscuiti
50 g fulgi de migdale
Zahar praf

1. Incepem cu biscuitii: ii sfaramam cu un sucitor, pe hartie de copt ori un prosop de bucataie, insa nu foarte fin. Avem nevoie de bucatele mai mari, daca tot facem salam. Acum aducem si fulgii de migdale, zdrobiti cu degetele.
2. Punem untul impreuna cu laptele, zaharul si vanilia la topit, apoi adaugam cacaoa si amestecam bine cu un tel, sa nu ramana cocoloase.
3. Adaugam compozitia neagra peste biscuiti si migdale, apoi framantam viitorul salam.
4. Intindem 2 bucati de folie de plastic pe masa si asezam pasta obtinuta. Rulam peste ea folia si strangem pasta ruland constand ruda de salam.
5. Dam salamul de ciocolata la frigider cateva ore, apoi, inainte de a-l taia si papa, dam rudele prin zahar praf si il facem sa para un salam de Sibiu, romanesc de data asta. Va fi o combinatie delicioasa, amarui si dulce de la zaharul praf, numai bun de desert rece de la frigider, aducand a ciocolata in acelasi timp. Concediu portughez, deci?

Sampanie cu capsuni vs. Strawberry Martini

A venit si sezonul capsunilor! In sfarsit, picaturi uriase, parfumate si pline de dulceata ne asteapta pe tarabele pietelor. Tarte, spume pufoase, gemuri si o multime de alte nazdravanii sunt gata sa acapareze bucatariile noastre. Insa ma gandeam asa: de ce doar farfuria si lingurita sa se bucure de de zemoasele fructe de mai? De ce nu si paharul de sampanie ori cel de cocktail?

De ziua mea am primit doar ce mi-am dorit! Printre multele cadouri primite de la prieteni se numara si o minunata carte, pe gustul si felul meu de a privi o bucatarie in mijlocul gradinii: Acasa la Jamie Oliver .
Am rasfoit cartea in cautare de ceva dulce si bun si uite asa am dat peste o idee plina de savoare (doua, chiar!). Eu zic sa ne bucuram de capsuni si in alt mod, unul “vesel”, asa ca, punem ideea lui Jamie in aplicare si supunem la vot urmatoarele bauturi: Sampanie cu capsuni si Strawberry Martini. Prima bautura e efervescenta, ascunde aroma capsunilor ca pe o surpriza ce se lasa descoperita cu fiecare inghititura. A doua, e pentru amatorii de cocktailuri martini cu gin, amarui si pline de forta (ca sa nu zic direct tarie :)), usor indulcite cu aroma rosie a fructelor, sa scoata si “softul” nostru la suprafata.

Ambele retete pornesc de la aceeasi baza: cam 3 pumni de capsuni frumosi, zdrobiti in blender cu un praf de menta , 3 lingurite de zahar si zeama de la ¼ limeta. Pasam apoi printr-o sita pasta obtinuta, sa ne ramana numai sucul, destul de consistent si el. Pe acesta il vom combina mai apoi pentru a obtine doua bauturi diferite, si totusi cu o baza comuna.

Pentru 4 cupe de Sampanie cu capsuni:

Cam 200 ml suc de capsuni
O sticla de sampanie dulce, tinuta la rece
1 capsuna pentru decor

Intr-un canceu punem mai intai sucul de capsuni, apoi treptat, amestecand usor, adaugam sampania, pana dizolvam sucul. Va fi cam gros si se va depune la inceput ca un gem, insa amestecand usor si cu rabdare sa dispara spuma, va deveni o bautaura minunata, plina de scantei si gust de vara.

Pentru 1 pahar de Strawberry Martini:

30 ml vermut alb
60 ml gin
30 ml suc de capsuni
5 cuburi gheata
1 capsuna pentru decor si o felie de limeta, asa… pentru contrast

Punem in shaker gheata si bauturile, apoi scuturam bine. Strecuram totul intr-un pahar de Martini, apoi decoram paharul vesel cu o felie de capsuna si una de limeta. Ne veselim cu prietenii si schimbam impresii despre cele doua bauturi, doar-doar o veni si un concediu mai repede… daca tot au aparut si capsunii…

Tarta de cafenea cu branza si visine

Cate chestii putem face din biscuiti cu unt, Petit Beurre? Pe langa a-i inmuia in cafea ori ciocolata calda, in sirop de artar ori cupe de inghetata, evident ii mai si zdrobim. Salamul de ciocolata (ori de biscuiti cum ii zicem noi) a fost o prioritate pentru mine, atunci cand am incercat o combinatie pentru traditionalul portughez (pregatit pentru maine). Insa pe langa asta mi-am amintit de ceva bun cu biscuiti zdrobiti: o baza pentru o tarta, mai ales cu cele doua cutii de branza ce asteptau cuminti in frigider sa isi indeplineasca si ele misiunea. Am trecut la fapte si am obtinut o tarta draguta, cu un aspect de cafenea, dupa cum mi s-a spus, asa ca uite de unde vine si titlul! A fost dulce acrisoara, siropoasa, plina de aroma de vara, iar daca veti astepta sa se raceasca, va fi un paradis al prajiturilor cu branza dulce.

Ingrediente:

200 g biscuiti
100 g unt
5-6 linguri lapte
2-3 linguri gem de visine
150 g visine proaspete (sau din congelator)
2 pliculete zahar vanilat
400 g branza de vaca grasa, cat mai cremoasa
6 linguri zahar
2 galbenusuri
1 albus
Ulei si pesmet pentru uns tava

1. Zdrobim biscuitii cu un sucitor, pe o foaie de copt, cat mai fin.
2. Topim untul, apoi il adaugam peste biscuiti impreuna cu laptele si framantam amestecul.
3. Ungem o tava de tarta cu putin ulei, apoi o pudram cu pesmet. Intindem apoi cu palmele blatul de biscuiti in tava. Ungem blatul obtinut cu gem de visine.
4. Scoatem samburii de la visine, scurgem de zeama in plus, apoi amestecam fructele cu zahar vanilat si le punem peste blatul din tava.
5. Frecam galbenusurile cu 4 linguri de zahar, apoi turnam spuma peste branza de vaca frecata cu 2 linguri de zahar. Trebuie sa fie o branza grasa si cat mai cremoasa.
6. Batem tare un albus si il adaugam si pe acesta la compozitia de branza. Nivelam crema in tava, direct peste fructe, apoi coacem tarta la 190 de grade cam 50 de minute, pana se rumeneste putin branza. Cand s-a racit, o stropim cu putin sirop de visine ori dulceata, apoi o savuram langa o ceasca de cafea, ca doar suntem la cafenea…

Ciorba grozava cu aroma de tarhon

Am fost cu gandul la retetele europene de care nu am prea avut timp in ultima luna. Ma gandeam la un concediu italian de vis si la ciorba Minestrone, dupa care, la o scurta survolare (daca tot a fost miting aviatic la Cluj) a camarii am compus o ciorba tare buna! Stim ca minestronele are de toate, e o ciorba deasa ce are chiar si boae de fasole, si uite de aici am pornit si eu. Am avut varza si o conserva de fasole boabe alba, plus ceva carnita de purcel. Stilul de pregatit baza ciorbei (carnita) a fost mai de graba unul unguresc, si nu italian. Oricum, mi s-a parut o combinatie foarte buna la gust, mai ales ca ne place tarhonul. Nu eram sigura ca o sa fie prieten si cu varza din ciorba, insa pana la urma s-a dovedit a fi o combinatie reusita.

Pentru 6 portii

300 g carne de porc (pulpa)
1 ceapa alba
2-3 linguri de ulei
3 morcovi
1 patrunjel
1 pastarnac
300 g varza alba
1 conserva fasole boabe
1 conserva mica pasta de rosii concentrata
1 lingura otet
1 lingura tarhon (in otet ori jumatate de lingura tarhon proaspat)
Sare dupa gust

1. Taiem carnea cubulete si tocam ceapa marunt, apoi le punem impreuna la calit in putin ulei, pana cand carnea isi schimba culoarea.
2. Curatam si taiem felii radacinile, apoi, cand carnea s-a rumenit usor, le punem la calit inca vreo 5-10 minute bune.
3. Adaugam cam 2 litri de apa fierbinte si varza tocata marunt, si asteptam sa dea in clocot.
4. Adaugam pasta de rosii (2-3 lingurite daca e concentrata) ori 2 cani de bulion si lasam sa fiarba totul, amestecand din timp in timp, pana cand carnea e patrunsa.
5. Cu 10 minute inainte de final adaugam conserva de fasole scursa de apa, sare si tarhon tocat, plus otet de pe tarhon, asta daca il avem la borcan. Daca nu, proaspat si ceva zeama de lamaie sa dam putina aciditate ciorbei. Mai lasam sa fiarba toate la un loc sa se imprieteneasca aromele, dupa care dam gata cate o portie serioasa din ciorba asta surpriza! O putem imbunatati in farfurie cu ardei iuti bulgaresti in otet. O grozavie!

Salata colorata Camelia

Salutare! Vremuri calduroase vin si musai trebuie sa trecem pe mancaruri usoare si racoroase. Am pus cap la cap o salata din gama Alida/Oana si am descoperit varianta preferata de data asta de Camelia. A fost un hit in bucataria ei, de vreme ce a facut-o doua zile la rand. Mie mi-a placut combinatia, plina de culoare si arome, simpla si delicioasa. Am mancat trei oameni din ingredientele astea si Cristi zice ca mai trebuie imbunatatita la cantitati, nu de alta dar el s-ar fi inscris la supliment, dar asta ia-l de unde nu-i…

1 conserva fasole rosie
1 conserva porumb
1 castravete
3 rosii
2 ridichi
2 fire ceapa verde
1 lingura maioneza
2 linguri ulei masline
1 lingura otet balsamic
2 lingurite mustar Dijon
Un praf menta
Sare dupa gust

1. Spalam legumele si le feliem frumos.
2. Scurgem conservele si le adaugam si pe acestea.
3. Nu mai ramane decat sa adaugam sare si sa pregatim dressingul din restul de ingrediente. Un deliciu racoros prin praful de menta, satios prin boabe si vesel prin culorile verii. Multa pofta!